
täuschend
înșelător de
Folosit ca adverb de intensitate înaintea adjectivelor, mai ales înainte de „echt” (real) și „ähnlich” (asemănător): într-o asemenea măsură, încât cu greu poate fi deosebit de original sau poate fi confundat cu ușurință.
Die beiden Stimmen waren täuschend ähnlich.
Cele două voci semănau izbitor.
