
befriedigend
satisfăcător
Destul de bun pentru a fi mulțumit, dar nu remarcabil. Corespunde adesea unei note școlare situate între „gut” (bine) și „ausreichend” (suficient).
Sein Ergebnis in der Prüfung war mit einer Drei befriedigend.
Rezultatul lui la examen a fost satisfăcător, cu nota trei.

