
der Krümel
firimitură
O bucățică foarte mică, desprinsă din ceva, în special din produse de patiserie, pâine sau prăjitură.
Nach dem Frühstück waren überall Krümel auf dem Tisch.
După micul dejun erau firimituri peste tot pe masă.
firimitură
der Krümel, die Krümel
Se încarcă starea ta salvată.

firimitură
O bucățică foarte mică, desprinsă din ceva, în special din produse de patiserie, pâine sau prăjitură.
Nach dem Frühstück waren überall Krümel auf dem Tisch.
După micul dejun erau firimituri peste tot pe masă.

micuț
Denumire afectuoasă și colocvială pentru un copil mic.
Na, du kleiner Krümel, hast du gut geschlafen?
Ei, micuțule, ai dormit bine?
| gen | masculin der |
|---|---|
| plural | die Krümel |
| Genitiv | des Krümels |
| singular | plural | |
|---|---|---|
| Nominativ | der Krümel | die Krümel |
| Akkusativ | den Krümel | die Krümel |
| Dativ | dem Krümel | den Krümeln |
| Genitiv | des Krümels | der Krümel |
Articolul se schimbă în funcție de caz; este afișat colorat.
Substantivul „der Krümel” (firimitură) este legat direct de verbul „krümeln” (a face firimituri). Când ceva face firimituri, de exemplu un biscuit, se formează firimituri.
Pass auf, der Keks krümelt auf das Sofa!
Ai grijă, biscuitul face firimituri pe canapea!
„Krümel” (firimitură) se combină adesea cu materialul din care este formată, de exemplu „Brotkrümel” (firimituri de pâine) sau „Kuchenkrümel” (firimituri de prăjitură). Verbele folosite frecvent sunt „aufwischen” (a șterge), „wegfegen” (a mătura) sau „zusammenkehren” (a strânge cu mătura).
Könntest du bitte die Brotkrümel vom Tisch wischen?
Ai putea, te rog, să ștergi firimiturile de pâine de pe masă?
Cu acest sens, „Krümel” (micuț) este un nume afectuos și colocvial pentru un copil mic. Este folosit pentru a exprima afecțiune.
Komm her, mein kleiner Krümel, und gib mir einen Kuss.
Vino aici, micuțule, și dă-mi un pupic.
Din context se înțelege imediat dacă este vorba despre o rămășiță de mâncare sau despre un copil. Dacă o persoană este strigată direct, adesea împreună cu adjectivul „klein” (mic), este vorba despre numele afectuos.
Hallo du kleiner Krümel, wie war dein Tag im Kindergarten?
Salut, micuțule, cum a fost ziua ta la grădiniță?
dop / micuț / ștecher
Ambele cuvinte pot fi denumiri colocviale pentru un copil mic. „Krümel” (micuț) sună de obicei deosebit de tandru și afectuos, în timp ce „Stöpsel” (micuț) scoate mai degrabă în evidență un copil mic, vioi sau obraznic. Folosește „Krümel” ca alint și „Stöpsel” când sunt sugerate caracterul sau comportamentul copilului.

Unser kleiner Krümel schläft nach dem langen Tag friedlich in seinem Bett.
Micuțul nostru doarme liniștit în patul lui după ziua lungă.
Der kleine Stöpsel rennt nach dem langen Tag noch immer fröhlich durch die Wohnung.
Micuțul încă aleargă vesel prin apartament, chiar și după ziua lungă.