
jemanden anflehen
a implora pe cineva
A-i cere cuiva ceva într-un mod foarte insistent și disperat.
Sie flehte ihn an, sie nicht allein zu lassen.
L-a implorat să nu o lase singură.
a implora
anflehen – flehte an – hat angefleht
Se încarcă starea ta salvată.

a implora pe cineva
A-i cere cuiva ceva într-un mod foarte insistent și disperat.
Sie flehte ihn an, sie nicht allein zu lassen.
L-a implorat să nu o lase singură.
| ich | flehe an |
|---|---|
| du | flehst an |
| er/sie/es | fleht an |
| wir | flehen an |
| ihr | fleht an |
| sie | flehen an |
| ich | flehte an |
|---|---|
| du | flehtest an |
| er/sie/es | flehte an |
| wir | flehten an |
| ihr | flehtet an |
| sie | flehten an |
| ich | habe angefleht |
|---|---|
| du | hast angefleht |
| er/sie/es | hat angefleht |
| wir | haben angefleht |
| ihr | habt angefleht |
| sie | haben angefleht |
| du | fleh an! flehe an! |
|---|---|
| ihr | fleht an! |
| Sie | flehen Sie an! |
| ich | hatte angefleht |
|---|---|
| du | hattest angefleht |
| er/sie/es | hatte angefleht |
| wir | hatten angefleht |
| ihr | hattet angefleht |
| sie | hatten angefleht |
| ich | werde anflehen |
|---|---|
| du | wirst anflehen |
| er/sie/es | wird anflehen |
| wir | werden anflehen |
| ihr | werdet anflehen |
| sie | werden anflehen |
| ich | flehe an |
|---|---|
| du | flehest an |
| er/sie/es | flehe an |
| wir | flehen an |
| ihr | flehet an |
| sie | flehen an |
Se folosește pentru vorbirea indirectă.
| ich | flehte an |
|---|---|
| du | flehtest an |
| er/sie/es | flehte an |
| wir | flehten an |
| ihr | flehtet an |
| sie | flehten an |
Se folosește pentru dorințe și pentru construcțiile cu „würde”.
| infinitiv | anflehen |
|---|---|
| cu zu | anzuflehen |
| Partizip I | anflehend |
| Partizip II | angefleht |
„Anflehen” (a implora pe cineva) este un verb separabil alcătuit din „an” (prefix separabil) și „flehen” (a implora). În propoziția principală, „an” (prefixul separabil) stă la sfârșitul propoziției, iar în propoziția subordonată verbul rămâne împreună. La infinitivul cu „zu” (să), „zu” (să) stă între prefix și verb.
Sie flehte ihren Bruder an, ihr noch eine Chance zu geben.
L-a implorat pe fratele ei să-i mai dea o șansă.
Es hatte keinen Sinn, ihn noch länger anzuflehen.
Nu avea niciun rost să-l implore în continuare.
Weil sie ihn anflehte, blieb er noch eine Weile.
Pentru că l-a implorat, el a mai rămas puțin.
„Anflehen” (a implora pe cineva) se folosește frecvent cu o persoană la Akkusativ și cu un grup infinitival cu „zu” (să). Persoana implorată este obiectul direct al verbului.
Die Kinder flehten ihre Mutter an, noch fünf Minuten zu bleiben.
Copiii și-au implorat mama să mai rămână cinci minute.
O rugăminte poate fi introdusă cu „um” (pentru): implori pe cineva pentru ceva. Se cer frecvent ajutor, milă, iertare sau o a doua șansă.
Der Gefangene flehte den Richter um Gnade an.
Prizonierul l-a implorat pe judecător pentru milă.
a cerși / a implora
Ambele verbe desemnează o rugăminte foarte stăruitoare pentru ceva. „Anflehen” (a implora pe cineva) accentuează disperarea și efectul emoțional puternic, în timp ce „betteln” (a implora) poate prezenta suplimentar rugămintea ca supusă sau deranjantă pentru ceilalți. Alege „anflehen” pentru a accentua intensitatea emoțională și „betteln” pentru această nuanță negativă.

Nach dem Fehler flehte er den Trainer verzweifelt um eine zweite Chance an.
După greșeală, el l-a implorat disperat pe antrenor să-i mai acorde o șansă.
Nach dem Fehler bettelte er beim Trainer um eine zweite Chance.
După greșeală, el l-a implorat pe antrenor să-i mai acorde o șansă.