
die Manier
manieră
Felul caracteristic în care o persoană face ceva sau se comportă.
Seine arrogante Manier, mit anderen zu sprechen, machte ihn unbeliebt.
Maniera lui arogantă de a le vorbi celorlalți l-a făcut nepopular.
manieră / maniere / stil
die Manier, die Manieren
Se încarcă starea ta salvată.

manieră
Felul caracteristic în care o persoană face ceva sau se comportă.
Seine arrogante Manier, mit anderen zu sprechen, machte ihn unbeliebt.
Maniera lui arogantă de a le vorbi celorlalți l-a făcut nepopular.

maniere
La plural (Manieren): reguli de bună purtare și politețe în relațiile sociale.
Er hat wirklich gute Manieren und hält älteren Menschen immer die Tür auf.
Are într-adevăr maniere bune și le ține mereu ușa deschisă persoanelor în vârstă.

stil
În artă sau literatură, stilul personal și recognoscibil al unui artist, al unei școli sau al unei epoci.
Das Porträt ist in der Manier des späten 19. Jahrhunderts gemalt.
Portretul este pictat în maniera sfârșitului secolului al XIX-lea.
| gen | feminin die |
|---|---|
| plural | die Manieren |
| Genitiv | der Manier |
| singular | plural | |
|---|---|---|
| Nominativ | die Manier | die Manieren |
| Akkusativ | die Manier | die Manieren |
| Dativ | der Manier | den Manieren |
| Genitiv | der Manier | der Manieren |
Articolul se schimbă în funcție de caz; este afișat colorat.
Acordă atenție diferenței dintre singular și plural, deoarece sensul se schimbă considerabil. „Die Manier” (manieră, singular) descrie un fel specific de a face ceva, în timp ce „die Manieren” (maniere, plural) se referă la comportamentul bun sau rău.
Seine Manier, den Kopf schief zu halten, war sehr charakteristisch.
Maniera lui de a-și ține capul într-o parte era foarte caracteristică.
Es gehört zu den guten Manieren, älteren Menschen seinen Platz anzubieten.
Face parte din bunele maniere să-ți oferi locul persoanelor în vârstă.
La singular, „Manier” (manieră) descrie adesea un fel de a face ceva perceput ca deosebit, ciudat sau chiar ușor negativ. Nu este la fel de neutru ca „Art” (fel, tip) sau „Weise” (mod, manieră).
Ich mag seine belehrende Manier überhaupt nicht.
Nu-mi place deloc maniera lui didactică.
Când este vorba despre buna purtare, cuvântul este folosit aproape întotdeauna la plural. Expresii tipice sunt „gute/schlechte Manieren haben” (a avea maniere bune/rele) sau „jemandem Manieren beibringen” (a-i face cuiva educație).
Er hat wirklich schlechte Manieren, er unterbricht die Leute ständig.
Are într-adevăr maniere proaste; îi întrerupe mereu pe oameni.
Manche Eltern legen großen Wert darauf, ihren Kindern Manieren beizubringen.
Unii părinți pun mare preț pe a-și învăța copiii bunele maniere.
În contextul artei sau al literaturii, „Manier” (stil, manieră) se folosește cu prepoziția „in” (în) pentru a descrie un stil. Structura este adesea „in der Manier von” (în maniera lui, în stilul lui), urmată de un nume sau de o epocă.
Das Gebäude wurde in der Manier des Barock errichtet.
Clădirea a fost construită în maniera barocului.
fel / tip / specie
„Art” (fel) și „Manier” (manieră) pot descrie felul în care vorbește, acționează sau se comportă cineva. „Art” este neutru și poate fi folosit în multe situații. „Manier” scoate mai degrabă în evidență o particularitate caracteristică și repetată și poate suna critic sau depreciativ.

Seine belehrende Manier, mit neuen Kollegen zu sprechen, wirkt unangenehm.
Maniera lui condescendentă de a vorbi cu noii colegi este neplăcută.
Seine freundliche Art, mit neuen Kollegen zu sprechen, schafft Vertrauen.
Felul lui prietenos de a vorbi cu noii colegi inspiră încredere.