
sein
a fi
Folosit ca verb predicativ pentru a exprima existența, identitatea, o stare sau o însușire.
Ich bin müde und das Wetter ist schön.
Sunt obosit, iar vremea este frumoasă.
a fi
sein – war – ist gewesen
Se încarcă starea ta salvată.

a fi
Folosit ca verb predicativ pentru a exprima existența, identitatea, o stare sau o însușire.
Ich bin müde und das Wetter ist schön.
Sunt obosit, iar vremea este frumoasă.

a fi
Folosit ca verb auxiliar pentru a forma timpul compus Perfekt împreună cu anumite verbe, de obicei verbe care exprimă mișcarea sau schimbarea stării.
Wir sind gestern ins Kino gegangen.
Ieri am mers la cinema.

a fi
Folosit ca verb auxiliar pentru a forma pasivul de stare, care descrie o stare ca rezultat al unei acțiuni încheiate.
Nach dem Sturm war das Fenster geöffnet.
După furtună, fereastra era deschisă.
| ich | bin |
|---|---|
| du | bist |
| er/sie/es | ist |
| wir | sind |
| ihr | seid |
| sie | sind |
| ich | war |
|---|---|
| du | warst |
| er/sie/es | war |
| wir | waren |
| ihr | wart |
| sie | waren |
| ich | bin gewesen |
|---|---|
| du | bist gewesen |
| er/sie/es | ist gewesen |
| wir | sind gewesen |
| ihr | seid gewesen |
| sie | sind gewesen |
| du | sei! |
|---|---|
| ihr | seid! |
| Sie | seien Sie! |
| ich | war gewesen |
|---|---|
| du | warst gewesen |
| er/sie/es | war gewesen |
| wir | waren gewesen |
| ihr | wart gewesen |
| sie | waren gewesen |
| ich | werde sein |
|---|---|
| du | wirst sein |
| er/sie/es | wird sein |
| wir | werden sein |
| ihr | werdet sein |
| sie | werden sein |
| ich | sei |
|---|---|
| du | seiest seist |
| er/sie/es | sei |
| wir | seien |
| ihr | seiet |
| sie | seien |
Se folosește pentru vorbirea indirectă.
| ich | wäre |
|---|---|
| du | wärest wärst |
| er/sie/es | wäre |
| wir | wären |
| ihr | wäret wärt |
| sie | wären |
Se folosește pentru dorințe și pentru construcțiile cu „würde”.
| infinitiv | sein |
|---|---|
| cu zu | zu sein |
| Partizip I | seiend |
| Partizip II | gewesen |
„Sein” (a fi) este verbul cel mai neregulat din limba germană. Formele sale, de exemplu „ich bin” (eu sunt), „du bist” (tu ești), „er ist” (el este) și „ich war” (eu eram), nu urmează un model obișnuit și trebuie învățate pe de rost.
Du bist mein bester Freund.
Ești cel mai bun prieten al meu.
Wir waren gestern im Zoo.
Ieri am fost la grădina zoologică.
Cuvântul „sein” (a fi) poate fi și un pronume posesiv și înseamnă atunci „his” (al lui) sau „its” (al său). Fii atent la context: verbul este conjugat, ca în „er ist” (el este), în timp ce pronumele stă înaintea unui substantiv, ca în „sein Auto” (mașina lui).
Er ist sehr nett.
El este foarte drăguț.
Sein Hund ist noch jung.
Câinele lui este încă tânăr.
Deși în limba germană vorbită se folosește adesea Perfekt, pentru „sein” (a fi) se folosește aproape întotdeauna Präteritum: „war” (eram), „warst” (erai), „waren” (eram). Sună mai natural decât forma de Perfekt „ist gewesen” (a fost).
Ich war letztes Jahr in Italien.
Anul trecut am fost în Italia.
Das Essen war sehr lecker.
Mâncarea a fost foarte gustoasă.
Când „sein” (a fi) leagă două substantive, ambele sunt în Nominativ. Aceasta este o excepție, deoarece majoritatea verbelor au un obiect în Akkusativ.
Mein Vater ist ein guter Arzt.
Tatăl meu este un medic bun.
Berlin ist die Hauptstadt von Deutschland.
Berlin este capitala Germaniei.
„Sein” (a fi) se folosește ca verb auxiliar pentru Perfekt la verbele care exprimă mișcarea, de exemplu „gehen” (a merge), „fahren” (a merge cu un vehicul) și „fliegen” (a zbura), precum și la verbele care exprimă schimbarea stării, de exemplu „aufwachen” (a se trezi) și „sterben” (a muri).
Ich bin heute früh aufgewacht.
M-am trezit devreme astăzi.
Wir sind mit dem Zug nach Hamburg gefahren.
Am mers cu trenul la Hamburg.
Combinația „sein + Partizip II” (a fi + participiu trecut) descrie o stare care este rezultatul unei acțiuni. Ea răspunde la întrebarea „Wie ist der Zustand jetzt?” (Care este starea acum?).
Die Tür ist geschlossen.
Ușa este închisă.
Das Essen ist gekocht.
Mâncarea este gătită.
a avea
„Sein” (a fi) și „haben” (a avea) formează amândouă timpul Perfekt, dar alegerea depinde de verbul concret și de felul în care este folosit. În cazul unui verb intranzitiv care exprimă o schimbare de loc sau de stare, se folosește de obicei „sein” (a fi); în cazul unui verb tranzitiv cu un obiect în Akkusativ se folosește „haben” (a avea).

Sie ist mit dem Auto nach Hause gefahren.
Ea a mers acasă cu mașina.
Sie hat das Auto nach Hause gefahren.
Ea a condus mașina până acasă.