
verhallen
a se stinge
A deveni treptat mai slab și, în cele din urmă, a nu se mai auzi; se spune mai ales despre sunete, tonuri sau zgomote.
Der Donner verhallte langsam in der Ferne.
Tunetul s-a stins încet în depărtare.
a se stinge
verhallen – verhallte – ist verhallt
Se încarcă starea ta salvată.

a se stinge
A deveni treptat mai slab și, în cele din urmă, a nu se mai auzi; se spune mai ales despre sunete, tonuri sau zgomote.
Der Donner verhallte langsam in der Ferne.
Tunetul s-a stins încet în depărtare.

a rămâne fără ecou
A rămâne fără efect sau fără răspuns și, prin urmare, a nu mai avea nicio însemnătate; se spune de obicei, în sens figurat, despre cuvinte, strigăte sau apeluri.
Sein Appell verhallte bei den Verantwortlichen ungehört.
Apelul lui a rămas fără ecou în rândul celor responsabili.
| ich | verhalle |
|---|---|
| du | verhallst |
| er/sie/es | verhallt |
| wir | verhallen |
| ihr | verhallt |
| sie | verhallen |
| ich | verhallte |
|---|---|
| du | verhalltest |
| er/sie/es | verhallte |
| wir | verhallten |
| ihr | verhalltet |
| sie | verhallten |
| ich | bin verhallt |
|---|---|
| du | bist verhallt |
| er/sie/es | ist verhallt |
| wir | sind verhallt |
| ihr | seid verhallt |
| sie | sind verhallt |
| du | verhalle! verhall! |
|---|---|
| ihr | verhallt! |
| Sie | verhallen Sie! |
| ich | war verhallt |
|---|---|
| du | warst verhallt |
| er/sie/es | war verhallt |
| wir | waren verhallt |
| ihr | wart verhallt |
| sie | waren verhallt |
| ich | werde verhallen |
|---|---|
| du | wirst verhallen |
| er/sie/es | wird verhallen |
| wir | werden verhallen |
| ihr | werdet verhallen |
| sie | werden verhallen |
| ich | verhalle |
|---|---|
| du | verhallest |
| er/sie/es | verhalle |
| wir | verhallen |
| ihr | verhallet |
| sie | verhallen |
Se folosește pentru vorbirea indirectă.
| ich | verhallte |
|---|---|
| du | verhalltest |
| er/sie/es | verhallte |
| wir | verhallten |
| ihr | verhalltet |
| sie | verhallten |
Se folosește pentru dorințe și pentru construcțiile cu „würde”.
| infinitiv | verhallen |
|---|---|
| cu zu | zu verhallen |
| Partizip I | verhallend |
| Partizip II | verhallt |
„Verhallen” are prefixul inseparabil „ver-”. De aceea, prefixul rămâne întotdeauna legat de „hallen” (a răsuna); în propoziția subordonată, verbul complet se află la sfârșitul propoziției.
Das Echo verhallte in den Bergen.
Ecoul s-a stins în munți.
Wir blieben still, weil der letzte Ton verhallt war.
Am rămas tăcuți pentru că ultima notă se stinsese.
Când se vorbește despre zgomote și sunete, „verhallen” (a se stinge) se folosește frecvent împreună cu indicații precum „allmählich” (treptat), „langsam” (încet), „in der Ferne” (în depărtare) sau „im Raum” (în încăpere). Subiectele tipice sunt, de exemplu, „Donner” (tunetul), „Applaus” (aplauzele), „Schritte” (pașii) și „ein Echo” (un ecou).
Der Applaus verhallte langsam im leeren Saal.
Aplauzele s-au stins încet în sala goală.
Sensul figurat este adesea recunoscut după subiecte abstracte precum „Warnung” (avertisment), „Appell” (apel) sau „Forderung” (cerere), precum și după cuvinte precum „ungehört” (fără să fie ascultat) sau „wirkungslos” (fără efect). În acest caz, este vorba despre lipsa unui răspuns sau a unui efect.
Die Warnung der Ärztin verhallte bei ihm ungehört.
Avertismentul doctoriței a rămas fără ecou pentru el.
a amuți
Ambele cuvinte pot descrie sfârșitul unui strigăt care se aude. „Verstummen” (a amuți) înseamnă că persoana sau sursa sunetului încetează să mai scoată un sunet, în timp ce „verhallen” (a se stinge) descrie faptul că sunetul devine apoi tot mai slab și dispare. Folosește „verstummen” pentru sursă și „verhallen” pentru sunet.

Der laute Ruf verhallte langsam im stillen Tal.
Strigătul puternic s-a stins încet în valea liniștită.
Nach dem lauten Ruf verstummte der Wanderer sofort.
După ce a strigat tare, drumețul a amuțit imediat.